Poems by Claudia Băluță

Επιμέλεια: Εύα Πετροπούλου Λιανού

Short biography Poet: Baluta Claudia Born: January 1, 1974 in Romania. Father: Deceased: Baluta Constantin was a professor. Mother: Baluta Constantin, Maria. Current Residence: Turin Italy, Poet’s husband is Italian and she has a 7 year old son named, Kevin. Tips for writing at age 10 and still actively writing. More than 20 collections of poems have been published, the first of which was in Italian in 2008. Two books of solo poetry published in Romanian. Apart from this, two more books of electronic media are connected to the Internet. In January 2024, a novel will be published in three languages, Italian, Romanian and Spanish. He is also a local newspaper, various electronic media. Regular author of various groups on website and Facebook. He has various national and foreign awards and honors in his collection. He is active as a writer mainly for his own pleasure.

Am căutat

Am căutat speranța in mugurii de floare.
Atuncea când urcușul vieții-mi părea greu,
Și-n disperata lunga-mi căutare,
N-am privit frumusețea văzută-n drumul meu!

Am căutat răspunsuri,ce nu aveau răspuns!
Și soarele pe cer nu-l vedeam luminând,
Când floarea tinereții și mugurii s-au dus ..
Eram prea ocupată, nimica obținând!

Am căutat și-n stele să-mi aflu fericirea…
Speranța o pierdusem, dar imi doream iubirea!
Căzuse oare-n hău, imbrățișând o stea
Care-mi știa destinul,menit in viața mea?

Căutam bucuria in sufletu-mi mâhnit,
Când cerul iși sărută munții cei argintii,
Căci nu ințelegeam pe unde a rătăcit
Speranța,licărirea din ochii-mi pământii!

Arată-mi doamne calea,unde-aș putea găsi
O ultimă speranță,un vis de neuitat!
Răspunde-mi! In viață-mi vreodată va sosi?
Acum când suferințe la poarta vieții-mi bat?

Nu căuta departe in stelele cerești
Imi răspunde conștiința mustrându-mă intr-o doară…
Iubirea și speranța in suflet le găsești,
Acolo tu păstrezi o tainicã comoară!

drepturi rezervate de autor Claudia Băluță

Când mi-e dor

Când îmi e dor de tine în noaptea infinită
Cui pot să-mi plâng sau să-mi descriu durerea,
Ce arde-n cenușiul inimii mocnită…
Cine-ar putea să-mi dea mângâierea?

Pe-o foaie albă gânduri încet ușor aștern.
Nu-mi regăsesc ardoarea cuvintelor din gând!
Știu, fără tine viața îmi pare un infern.
Speranțele-mi sunt vise în inimă arzând..
.
Îmi zbor cuvintele pe buze, se frământă,
Dar simt tăcerile cum disperate zbiară!
Doar tu poți s-asculți inima-mi ce cântă
Sau trist cum plânge precum o vioară!

Când vânt adie noaptea și-mi taie răsuflarea,
Și adună-ncet furtuna în suflet când mi-e dor,
Dar mă scufund în vise adânci precum e marea,
Și simt iubirea ta căci știu că te ador!

Când mi-este dor iubite de tine-n orice seară
Neliniștea mi se tranformă, în calmul absolut.
Și lacrima din ochi încetișor coboară
Și-mi regăsesc speranța pierdută la început

drepturi rezervate de autor Claudia Băluță

Indrăgostiți

Lângă lacul din poiană, pe sub salcia pletoasă
Eu cu tine merg de mână și de lume nu imi pasă!
Dacă imi zâmbești imi pare viața in mii de culori.
Curcubeu plin de dorințe ,de iubire,de fiori!

Iți iubesc privirea vie, irișii din ochii tăi,
Mă consider norocoasă când mă oglindesc in ei!
Trupul tău vânjos mă face să visez la a ta iubire,
Să-ți sorb sărutarea dulce, să iți dărui fericire!

Inima mi se oprește când imi spui că mă dorești!
M-aș topi-n a tale brațe in săruturi ingerești!
Și cuprinși de pasiunea focului ce arde-n față
Tu să mă iubești in taină până mâine dimineață!

Să-mi culegi nuferi din lacul unde barca lin plutește,
Unde gura-mi cu iubire numele tău il rostește!
Și in arșița amezii noi să ne scăldăm in lac
Iar din sălcii s-ascultăm cântece de pitpalac!

In vâltoarea pasiunii să ne pierdem amândoi,
Să uităm de timp, de toate și să fim numai noi doi!
Lebedele de pe lac martori fie fercirii
Și-n sclipiri de diamant să trăim visul iubirii

drepturi rezervate de autor Claudia Băluță

Te iubesc!

Din cascade de iubire care curg din ochii tăi
Izvorăsc  izvoare  line,  fericire  văd  in  ei!
Și sclipiri de diamante ce din zâmbet strălucesc,
Pari un inger ireal, chiar ceva dumnezeiesc!

Pe aripile visării tu porti gânduri și suspine.
N-am inima fericită fiindcă tu nu ești cu mine!
Viața  e  ca  un  seif, ii  uit  cifru  cateodată,
Mă trezesc plină de lacrimi,de iubire condamnată!

Ochii tăi imi dau putere, vocea ta cea cristalină,
Auzind-o-mi pare un sunet minunat de mandolină!
Ce-mi incântă simțurile, de când ești in viata mea,
Apărut  ca  răsăritul  și ca  fulgii  albi de nea!

Las să treacă iarna asta, c-are prea multă tristețe!
Să ne-aducă primăvara zâmbete pe-a noastre fețe!
Doar cireșul să iși cearnă florile albe in vânt
Iar eu ca să fiu cu tine și nu doar la tine-n gând

drepturi rezervate de autor Claudia Băluță

polismagazino.gr